Rose_FAMP

💻 Am postat informații noi pe site. 📣
•
•
•

CLASAMENT INTERNAȚIONAL QS: LONDRA ESTE CEL MAI BUN ORAȘ DIN LUME PENTRU STUDENȚI

Londra este considerat cel mai bun oraș din lume pentru studenți, într-un nou clasament dat publicității de compania de consultanță QS – Quacquarelli Symonds. Capitala britanică este urmată de München, Seul, Tokyo și Berlin în topul “Best Student Cities”, ce pune în balanță ranking-ul universităților locale cu alte criterii precum numărul de studenți locali/internaționali, toleranța, aspirația studenților internaționali de a studia acolo, opțiunile pentru locuri de muncă, scoruri realizate de terțe entități privind poluarea sau corupția și altele. Ediția actuală include 115 dintr-un total de 164 de destinații posibile. Din România, trei orașe întruneau condițiile să fie luate în calcul, dar niciunul nu apare în clasament.

Top 10 este completat de orașele Melbourne, Zurich, Sydney, Boston și Montreal (ultimele două la egalitate).

QS precizează că, pentru a fi luat în calcul, un oraș trebuie să aibă o populație de cel puțin 250.000 de persoane (zona metropolitană) și să găzduiască cel puțin două universități prezente în cea mai recentă ediție a clasamentului QS World University Rankings.

Aceste criterii sunt întrunite de 3 orașe românești: București (Universitatea din București, Universitatea Politehnică), apoi Cluj-Napoca (Universitatea Babeș-Bolyai, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca) și Iași (Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi). Niciunul dintre cele trei orașe nu a fost selectat în topul QS actual.

Toate aceste universități figurează după poziția 1000 în topul internațional, după cm a scris Edupedu.ro în iunie a.c..

Pe de altă parte, 10 orașe din Europa Centrală și de Est, incluzând Rusia, apar în clasamentul celor mai bune orașe pentru studenți:

Moscova (poz. 25)

Praga (poz. 45)

Budapesta (poz. 58)

Varșovia (poz. 60)

Sankt Petersburg (poz. 72)

Brno (poz. 77)

Tomsk (poz. 85)

Cracovia (poz. 101)

Vilnius (poz. 102)

Novosibirsk (poz. 107)

ANALIZĂ: CEA MAI MARE RATĂ DE PROMOVARE LA BAC DIN ULTIMII 13 ANI, CU CEA MAI MICĂ GENERAȚIE DE PARTICIPANȚI DIN ULTIMII 30 DE ANI

Numărul candidaților promovați la Bacalaureat 2022 este de 91.332, cu 2.741 de candidați mai mult decât anul trecut, potrivit Ministerului Educației. Este al doilea cel mai mare număr de elevi cu diplomă de Bac din ultimii 5 ani, după cel din 2020. Asta deși numărul celor înscriși a fost cu 7.211 mai mic decât în 2021, potrivit rezultatelor publicate de instituție.Județul cu cea mai mare rată de promovare a fost Cluj, cu 86,2% – în creștere cu peste 5 puncte procentuale față de Bac 2021. O analiză-interviu detaliată pe Cluj este aici, județul fiind de cel puțin 10 ani pe primul loc, sau imediat după Capitală, la toate concursurile și examenele.
Rata de promovare este la bacalaureat 2022 este 75,2%, mai mare cu 1,9%, în raport cu rezultatele inițiale (73,3%) și cu 5,4% față de prima sesiune a anului trecut (69,8% – rată de succes în anul 2021). Practic, contestațiile au modificat 30.307 note în plus și 15896 de note în jos – împreună sunt 46.363 de note modificate la recorectare. O rată de modificare uriașă, de 96,4%. Cu alte cuvinte, mai mult de 96 din 100 de contestații au produs o nouă notă – lucru care înseamnă că peste 46 de mii de note au fost greșite la Bacalaureat 2022.
În urma contestațiilor aproape 2 mii de candidați au sărit peste pragul de promovare, de sub linie, reușind să ia diploma de Bac.
Raportat la numărul de înscriși, acesta a fost cel mai mic din istoria postdecembristă a acestui examen – am avut astfel cea mai mică generație de elevi care a intrat în Bac din ultimii 32 de ani.
Rata de prezență a fost totuși una dintre cele mai mari, potrivit datelor oficiale.
Rămâne însă problema celor 41 de mii de elevi care erau în clasa a XII-a și nu au mai ajuns în Bac. Tangențial, ministrul Educației a prezentat o situația e acestora, fără să spună că va aprofunda fenomentul – doar l-a constatat. „Avem 41.465 de elevi ai claselor terminale înmatriculați în septembrie 2021 care nu s-au înscris la examenul de bacalaureat. Așa cm am promis, am verificat cauzele. Cauzele sunt surprinzătoare. Un număr de aproape 13.000 de candidați nu s-au înscris, deși aveau dreptul să se înscrie”, a declarat Ministrul Educației într-o conferință de presă pe tema rezultatelor finale de la examenul de Bacalaureat 2022, sesiunea iunie-iulie.
La filiera Tehnologică, doar jumătate au reușit să ia examenul, dar acest 53,5% promovare înseamnă de fapt cea mai bună performanță din ultimii 12 ani.

ANALIZA MEDIA PENTRU ADMITEREA LA LICEU DEVINE IRELEVANTĂ, ÎN BUCUREȘTI, PENTRU MAJORITATEA CANDIDAȚILOR

Ierarhia mediilor generale de admitere la liceu 2022, pe baza căreia se face repartizarea computerizată a elevilor în clasa a IX-a, a fost anunțată vineri, 1 iulie. În București, numărul suplimentar de elevi din generația actuală este cu 3.612 mai mare față de 2021. Acest lucru, plus mediile semnificativ mai mari obținute anul acesta de toți candidații la Evaluarea Națională, față de cele de anul trecut, duc la o ierarhizare complet diferită, incomparabilă în privința mediilor cu ceea ce a fost în 2021. Edupedu.ro a semnalat acest lucru într-o analiză recentă.
O analiză a datelor de anul trecut și a celor de anul acesta, realizată de Edupedu.ro pe baza ierarhiei publicate de Ministerul Educației, arată că, practic, elevi cu note mari vor ajunge la licee la care anii trecuți s-a intrat cu medii mici. Pe scurt spus, media ultimului intrat la o specializare anul trecut a devenit irelevantă pentru anul acesta. Într-o conferință de presă de la sediul Ministerului Educației, secretarul de stat Sorin Ion a pasat problema părinților și le-a dat un sfat pe care îl puteți citi mai jos în articol.
Concret, anul acesta este o diferență de 1.556 de locuri între ultimul candidat cu media 9 din 2022 și cei din 2021. Candidatul care are media generală de admitere 9 în acest an se află pe poziția 4.834 în ierarhie, față de 3.269 cât era anul trecut. Diferența dintre ei înseamnă 60 de clase a câte 26 de elevi. În concluzie, media 9 de anul acesta s-a „devalorizat” în raport cu media similară de anul trecut.
În tabelul de mai jos vedeți situația concretă a „căderii” în ierarhia din 2022 a mediilor, față de anul 2021.
Dacă la vârful ierarhiei, până la ultimul elev cu media 9,80 sunt deja 246 de locuri diferență între 2022 și 2021, la ultimul candidat cu media 6 deja ecartul este de peste 3.700 de locuri în ierarhie, față de referința de anul trecut.
Un alt exemplu – ultimul candidat la admiterea la liceu cu media 9,60, care ar putea crede că media îl poate propulsa la o clasă foarte bună de la colegii prestigioase. Între el și ultimul care a intrat cu media 9,60 anul trecut la liceu sunt nu mai puțin de 734 de alți elevi, echivalentul a 28 de clase pline cu câte 26 de elevi. Asta înseamnă că nu are prea multe șanse.
Iar între ultimul candidat care are în acest an media de admitere 8 și omologul său de anul trecut sunt nu mai puțin de 2.686 de locuri diferență în ierarhie. Asta înseamnă 103 clase distanță, clase cu câte 26 de elevi.
În tabelul de mai jos pe coloana 1 sunt mediile – am ales câteva praguri relevante pentru liceele teoretice, apoi cele pentru filiera tehnologică. Sunt 6 intervale între 9 și 10, apoi 8,5 și 8, după care din 1 în 1 până la nota minimă. A doua coloană conține poziția în ierarhie a ultimului candidatul cu media respectivă în 2021, a treia coloană este media de acum a candidatului cu ultima medie corespondentă, iar pe coloana a patra se poate vedea diferența de locuri între ierarhia 2021 și cea din 2022 pentru aceleași medii.
Menționăm că generația de elevi care apare anul acesta în platforma de admitere.edu.ro este de 15.427, față de 11.812 câți erau anul trecut. Asta înseamnă echivalentul a 139 de clase în plus în acest an.
La toate aceste diferențe de medii se adaugă și faptul că, în mod tradițional, din afara Bucureștiului, din județele vecine cm ar fi Ilfov, Giurgiu, Teleorman, Călărași, Dâmbovița, Prahova sau Ialomița, vin anual câteva zeci de elevi la școlile din Capitală.
În fața unei asemenea situații, oficialii din Ministerul Educației au tranșat rapid problema, transferând-o părinților și elevilor. Secretarul de stat pentru învățământ preuniversitar, Sorin Ion, a dat „un sfat”: „ceea ce trebuie să ia în considerare elevii și părinții este poziția în ierarhie, mai puțin valoarea absolută a mediei, pentru că repartizarea se face în funcție de poziția în ierarhie, și sfatul e unul simplu: cu cât poziția în ierarhie e mai jos, cu atât numărul de opțiuni trebuie să fie mai mare pentru a nu risca să rămână nerepartizați chiar dacă va exista o etapă ulterioară de repartizare”, a spus Sorin Ion.

PROGRAMUL DE CONVERGENŢĂ: GUVERNUL PREVEDE CHELTUIELI CU EDUCAȚIA DE 2,3-2,4% DIN PIB PÂNĂ ÎN 2070

Guvernul prevede cheltuieli cu educația de 2,3-2,4% din PIB pentru următorii 50 de ani, potrivit Programului de convergență 2022-2025, aprobat prin memorandum pe data de 4 mai 2022. În ședința respectivă fiecare ministru a stat alături de un tănăr stagiar, la masa Executivului, premierul Nicolae Ciucă chiar având o declarație publică despre educație în acea deschidere de ședință.
„Am învățat de la tânărul din dreapta că un tânăr educat astăzi este un adult câștigat mâine. Este clar că avem nevoie să continuăm să investim în educație”, a declarat premierul Ciucă.
Câteva zeci de minute mai târziu acesta aproba un document care prevede că, de la 3,7%/2,5% cât a fost cheltuiala guvernamentală cu Educația în 2020, procentul va scădea la 2,4% în 2030, apoi se menține la 2,3-2,4% din PIB până în 2070. Situația a fost semnalată pe Facebook de președintele ANOSR, Horia Onița.
Cifrele nu sunt puse de formă în tabel, fiindcă cele legate de cheltuielile cu pensiile sau sănătate au creșteri clare, progresează. Toate sunt estimări făcute de Ministerul Finanțelor și Comisia Națională de Prognoză, semnatarii documentului.
„Având în vedere faptul că Programul de convergență trebuie transmis Comisiei Europene, propunem aprobarea programului de convergență 2022-2025, prezentat în anexa acestui memorandum, precum și acordul de transmisie a acestuia la Comisia Europeană”, se arată în memorandum.
Cu toate acestea, în programul de Guvernare al Guvernului Nicolae Ciucă, la capitolul „obiective strategice în Educație” la pagina 86, scrie că „Guvernul va susține creșteri graduale, până în anul 2024, pentru finanțarea educației, de până la 18% din bugetul național (6% din PIB).
Redăm pasajul integral:
„Programul de guvernare va continua implementarea Proiectului „România Educată”. Pentru operaționalizarea acestui proiect, Guvernul va susține creșteri graduale, până în anul 2024, pentru finanțarea educației, de până la 18% din bugetul național (6% din PIB) și de până la 3% din bugetul național (1% din PIB) pentru finanțarea publică a cercetării, complementar cu finanțarea asigurată prin PNRR, sub tutela Proiectului „România Educată””.
În programul de convergență 2022-2025, la pagina 65, cheltuiala pentru învățământ apare ca fiind 3,7% din PIB în 2020, contrazicând tabelul de mai sus.
România are, prin Legea educației, obligația finanțării cu 6% din PIB pentru Educație încă din anul 2011. Din acel moment, în fiecare an a fost prorogat articolul care prevede acest lucru de toate guvernele care s-au succedat de la acel moment, deși toate au clamat necesitatea finanțării Educației și a investiției în Educație.
Prin Legea Educației, nr 1/2011, Articolul 8 prevede:
“Pentru finanțarea educației naționale se alocă anual din bugetul de stat și din bugetele autorităților publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv. Suplimentar, unitățile și instituțiile de învățământ pot obține și utiliza autonom venituri proprii. Pentru activitatea de cercetare științifică se alocă anual, de la bugetul de stat, minimum 1% din produsul intern brut al anului respectiv”.
Acest articol nu a fost aplicat niciodată, de la aprobarea legii până în prezent, fiind modificat fie prin Legea Bugetului, fie prin diferite Ordonanțe de Urgență. În prezent, de exemplu, prin celebra OUG 114 din 28 decembrie 2018, articolul 50, Guvernul Dăncilă a stabilit că acest articol 8 nu se aplică în perioada 2019-2021, așa că actualul guvern nu trebuie să mai emită un alt act normativ pentru a nu acorda 6% din PIB Educației – “problema” fiind rezolvată de Guvernul PSD.
Care sunt OUG prin care aplicarea acordării a 6% din PIB pentru Educație a fost amânată?
1. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 (Guvernul Ponta)
2. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 (Guvernul Ponta)
3. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 (Guvernul Ponta)
4. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 (Guvernul Cioloș)
5. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 (Guvernul Grindeanu)
6. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 (Guvernul Tudose)
7. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 (Guvernul Dăncilă)
8. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 (Guvernul Cîțu).

EUROSTAT: ROMÂNIA RĂMÂNE LIDER ÎN TOPUL CU CEI MAI MULȚI TINERI CARE AU ABANDONAT TIMPURIU ȘCOALA

Peste 15% dintre tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani, din România, nu terminaseră decât cel mult 8 clase, arată datele Eurostat pentru anul 2021. Anul trecut marchează chiar o ușoară îmbunătățire a indicatorului față de 2020 (15,3% față de 15,6%). La nivelul Uniunii Europene țara noastră rămâne statul cu cea mai mare problemă în acest domeniu dintre toate țările membre. Edupedu a scris în 2021 că România a cheltuit peste 2 miliarde de lei pentru reducerea cu 2 puncte procentuale a ratei de părăsire timpurie a școlii în perioada 2012-2021, potrivit unor date furnizate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, la solicitarea Edupedu.ro. În perioada analizată, rata acestui indicator a scăzut de la 17.8% în 2012, la 15.3% în 2021. Nu a fost atins obiectivul propus în Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a școlii în România, acela de a înregistra valoarea de 11.3% în 2020.
• Rata de părăsire timpurie a școlii este definită ca procentul tinerilor cu vârste cuprinse între 18-24 de ani care au terminat cel mult clasa a VIII-a și care au abandonat școala în acel moment, nu au mai urmat nicio altă formă de școlarizare sau formare profesională. Se mai numește abandon școlar timpuriu.
Peste 15% dintre cei cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani au terminat cel mult clasa a VIII-a și nu și-au continuat studiile obligatorii. Cu alte cuvinte, dintr-o clasă cu 25 de copii, 4 dintre ei renunță la școală până la clasa a VIII-a sau imediat după finalizarea ei.
Despre câți tineri este vorba?
Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică, la 1 ianuarie 2021, locuiau în România 1.402.079 de persoane cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani. Pe indicatorul din 2021, raportat la numărul persoanelor din România, cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani, 214.518 tineri nu terminaseră mai mult de clasa a VIII-a.
Pe 11 ianuarie, într-o emisiune televizată, ministrul Educației vorbea despre așteptări mult mai pesimiste în privința acestui indicator: „Îmi este efectiv teamă de momentul în care vom avea cifrele pe abandon şcolar după această perioadă de criză sanitară. Dacă era unu din patru, ne putem imagina cam unde suntem. Şi atunci, programul naţional de abandon şcolar, care este primul lucru care se face cu adevărat palpabil în România Educată, care presupune 543 de milioane de euro pentru finanţarea a 2.500 de şcoli care sunt cele mai vulnerabile din perspectiva abandonului şcolar, care presupun granturi de până la 200.000 de euro într-o şcoală (…) înseamnă o finanţare de circa 2000 de euro per elev”, a declarat Cîmpeanu, citat de news.ro.
La nivelul UE România a fost urmată de Spania și Italia (ambele cu 13%), precum și de Bulgaria, Ungaria și Germania cu 12% fiecare.
Printre țările cu cele mai scăzute procente în 2021 se mai numără Slovenia, Grecia și Irlanda (3%), Lituania și Țările de Jos (5%).

STUDIU MCKINSEY: COPIII DIN ROMÂNIA AU ÎNREGISTRAT, ÎN DOI ANI DE PANDEMIE, ÎNTÂRZIERI DE ÎNVĂȚARE DE 4-6 LUNI, MAI MARI DECÂT ÎN CAZUL ELEVILOR DIN EUROPA DE VEST

Elevii din România au înregistrat, în primii doi ani de la declanșarea pandemiei Covid-19, întârzieri de învățare de 4-6 luni, mai mult decât media pentru Europa și Asia Centrală, potrivit celor mai recente evaluări ale companiei internaționale de consultanță McKinsey cu privire la impactul pandemiei asupra educației la nivel global. România înregistrează, astfel, întârzieri mai mari decât țările din Europa de Vest și chiar decât Republica Moldova, dar similare cu cele din câteva țări central și est-europene, precum Ucraina sau Polonia, sau cu cele din mai multe țări africane.
Analiza McKinsey, publicată în aprilie și bazată pe date colectate până în ianuarie a.c., urmărește să vadă “cum a cauzat pandemia Covid-19 o criză globală în educație” pe parcursul ultimilor doi ani.
Compania estimează că închiderea școlilor și alți factori au produs pierderi și întârzieri de învățare în întreaga lume, dar diferențiat, uneori cu diferențe majore chiar și în cadrul aceleiași regiuni.
Cum se vede acest lucru din perspectiva României, conform analizei citate?
Potrivit specialiștilor McKinsey, care folosesc date agregate de UNESCO, se estimează că, în Europa și Asia Centrală, școlile au fost închise, în medie, timp de 30 de săptămâni pe parcursul unei perioade de 102 săptămâni analizate (între 16 februarie 2020-31 ianuarie 2022). Intervalul este mult mai mic decât în regiuni cu venituri medii din America Latină sau Asia de Sud, unde școlile au fost închise, în medie, timp de cel puțin 75 de săptămâni.
La nivelul regiunii Europa-Asia Centrală se înregistrază a doua cea mai lungă perioadă medie de predare față în față: 46 de săptămâni din totalul de 102 incluse în analiză (regiunea cu cea mai lungă perioadă de predare față în față – Africa Subsahariană, cu 47 de săptămâni). Tot în Europa și Asia Centrală, școlile au fost, în medie, parțial deschise timp de 16 săptămâni, iar perioada în care s-a predat exclusiv online a fost, în medie, de 13 săptămâni.
Or, în România, conform datelor UNICEF-UNESCO de acum un an, doar în primul an de pandemie (deci fără a lua în calcul “vacanța” forțată din toamna 2021 și închiderile punctuale înregistrate la nivel local) școlile au fost închise 108 zile – mult peste media regiunii pentru întreaga perioadă de doi ani.
McKinsey estimează, în aceste condiții, că întârzierile de învățare la nivelul regiunii Europa-Asia Centrală sunt, în medie, de 3,6 luni sau 36% dintr-un an școlar. Anul școlar este calculat în analiza citată la o medie de 10 luni de școală și două luni de vacanță. România este, la acest capitol, una dintre țările cu cea mai redusă durată a anului școlar din Europa. Dar, după cm spun analiștii McKinsey, cifrele regionale sunt departe de a spune povestea completă. La nivelul fiecărei regiuni, diferențele sunt substanțiale, lucru valabil și în cazul Europa-România. Pe o hartă ce însoțește studiul, România este încadrată în rândul țărilor cu 4-6 luni de întârzieri de învățare estimate pentru perioada februarie 2020-ianuarie 2022.
La un nivel similar, pe harta McKinsey, se află țări precum Polonia, Ungaria, Ucraina, Kazahstan, dar și numeroase țări din nordul și centrul Africii. Mai bine decât România se plasează țări precum Republica Moldova, Germania, Italia, Marea Britanie sau Portugalia, precum și China, SUA și Canada – cu întârzieri de învățare cauzate de Covid-19 de doar 2-4 luni. Situația este și mai bună în cazul Franței, Spaniei, Suediei sau Rusiei, unde întârzierile sunt estimate la o perioadă de până în două luni.
• România stă mai bine, în regiune, doar comparativ cu Bulgaria, Serbia și Turcia, unde întârzierile de învățare sunt estimate la 6-8 luni.
La nivel global, situația cea mai dramatică se înregistrează în țări din Asia de Sud (India, Myanmar, Indonezia), în Mexic și în majoritatea țărilor din America de Sud, sau în unele țări din Arica, unde pierderile de învățare sunt de peste 10 luni și, în unele locuri (Myanmar, Filipine, Uganda), depășesc 14 săptămâni.
Ce înseamnă întârzierile de învățare?
McKinsey arată, în studiul său, că, în lipsa unor date relevante în multe țări ale lumii, nu a putut ține cont de multiple alte efecte ale pandemiei asupra învățării, pe lângă închiderea școlii, pe lângă educație pandemia având un efect profund asupra bunăstării, situației sociale și stării emoționale a copiilor la nivel global (de la violența asupra copiilor la obezitate sau la abandonul școlar.
Dar, raportându-se doar la nivelul mai redus al învățării în ultimii doi ani, compania estimează că întârzierile sau pierderile de învățare vor determina un venit mai mic al veniturilor medii pe care se estimează că elevii de acum le vor avea în viitor, dar și o productivitate economică scăzută pentru națiunile lumii.
McKinsey apreciază că, până în 2040, impactul economic al întârzierilor de învățare cauzate de pandemie ar putea duce la pierderi anuale de 1,6 mii de miliarde de dolari la nivel global (circa 0,9% din PIB la nivel global). Pentru Europa și Asia Centrală, pierderea produsă asupra economiei, până în 2040, este de 245 miliarde de dolari.

INS: NUMĂRUL PROFESORILOR A CRESCUT UȘOR ÎN CICLURILE PRIMAR ȘI GIMNAZIAL ȘI A SCĂZUT LA LICEU ȘI ȘCOLI PROFESIONALE ÎN 2022

În anul şcolar/universitar 2021-2022 au fost 237.900 de profesori, educatori, învățători, și profesori universitari, cu 3052 mai mulți față de acum doi ani, potrivit datelor INS.
Sunt 211.345 de cadre didactice care sunt în sistem educațional de la creșă la liceu în anul școlar 2021-2022, potrivit INS.
Față de anul școlar anterior, 2020-2021, au fost cu 2300 de cadre didactice în plus. Atunci erau în sistemul de educație, 235,600 de persoane. Raportul mediu dintre populaţia şcolară şi numărul cadrelor didactice a fost 15 elevi/studenţi la un cadru didactic.
Dintre cadrele didactice, cele mai multe sunt în învățământul primar și gimnazial, puțin peste 118.000. Pe medii, personalul din învățământ apare împărțit în două: 59.425 de persoane în școli din orașe, în timp ce 58.642 sunt în unități de învățământ din mediul rural. Creșterile numerice față de anul școlar precedent sunt atât la ciclul antepreșcolar și preșcolar, cât și la primar și gimnazial.
Se poate observa, în privința învățământului primar și gimanzial, o revenire la situația dinainte de anul 2017 (când erau peste 117.000), acum fiind 118.067 de persoane angajate ca personal didactic în aceste două cicluri de învățământ, cel mai mare număr din ultimii 5 ani.
În zona antepreșcolară și preșcolară este o creștere continuă în ultimii 5 ani. În privința învățământului liceal, în schimb, se observă o scadere cu aproape 2 mii de persoane în ultimii 5 ani. De semnalat faptul că, deși învățământul profesional este clamat ca prioritate și apare în toate strategiile publice ca necesitate de dezvoltare, precum și în discurtsurile politice sau ale autorităților, are angajate în 2022 doar 1.430 de persoane, în scădere față de 2021, 2020 sau 2019.
În anul şcolar/universitar 2020-2021, personalul didactic din cadrul sistemului educaţional era de 235.600 de persoane, cu 752 de persoane în plus față de anul școlar precedent.
Raportul profesor/ elev a rămas neschimbat: unu la 15, deși în ultimul an a fost modificat numărul de elevi dintr-o clasă, dar a crescut și numărul de elevi cu 1200 de la un an la altul. (2021-2022 față de 2020-2021).
Din anul școlar 2021-2022, potrivit Ordinului ministrului Educației nr 3.164 din 21.01.2020, a scăzut numărul de elevi dintr-o clasă, de la cel mult 28 la maximum 26, pentru clasele teoretice, și la 24 pentru celelate tipuri de învățământ secundar superior, liceu și școală profesională. Regula s-a aplicat pentru elevii de clase la început de ciclu, adică cei care au intrat în toamna lui 2021 în clasele pregătitoare, a V-a și a IX-a.
Numărul de elevi necesar pentru formarea unei clase pentru fundamentarea cifrei de școlarizare la clasa a IX-a din anul școlar următor a fost redus de la maximum 28, la maximum 26 pentru clasele de la filierele teoretice și la 24 pentru celelate tipuri de învățământ secundar superior, liceu și școală profesională, potrivit Ordinului ministrului educației nr 3.164 din 21.01.2020.
În 15 aprilie 2020, la solicitarea EduPedu.ro, Ministerul Educației a transmis date statistice pe care le are la dispoziție în privința numărului de elevi în clasă. Cifrele sunt valabile pentru anul școlar 2019-2020 arătau așa:
Media elevilor per clasă, în funcție de mediul de rezidență:
• La nivel național, sunt în medie 21,65 de elevi într-o clasă
• La nivel urban, sunt 25,13 elevi într-o clasă
• La nivel rural, sunt 18,17 elevi într-o clasă

ROMÂNIA REINTRĂ ÎN GRUPUL ȚĂRILOR CU VENITURI MARI, DUPĂ REVENIREA PUTERNICĂ DIN 2021

România a reintrat în anul 2021 în rândul țărilor cu venituri mari, clasament realizat de Banca Mondială, în care se află deja toate țările UE, în afară de Bulgaria. Țara noastră intrase în acest grup în anul 2019, însă pandemia Covid-19 a afectat economia și ne-a dus înapoi în grupul cu venituri medii superioare, însă revenirea puternică de anul trecut ne-a readus în grupul superior, arată cele mai recente date ale Băncii Mondiale, consultate de Economedia. România este clasificată, în prezent, ca o țară cu venituri mari (high income), având la finalul anului 2021 un venit brut naţional (VNB) pe cap de locuitor de 17.170 dolari, în creștere de la 12.570 dolari în 2020. Pentru a face parte din grupul țărilor cu venituri mari, țara noastră trebuia să aibă anul trecut un venit brut național pe cap de locuitor de minimum 13.205 dolari. 2019 a fost primul an în care România a intrat în grupul țărilor cu venituri mari, când a raportat un venit brut naţional pe cap de locuitor de 12.610 dolari. În acel an România a reușit să intre la limită pe lista țărilor cu venituri mari, pragul minim fiind de 12.535 dolari.
Ulterior, în 2020, România a fost retrogradată din rândul țărilor cu venituri mari, în contextul pandemiei de COVID-19, când economia țării a scăzut cu 4%, dar și datorită faptului că Banca Mondială a majorat ușor pragul minim al venitului brut național pe cap de locuitor pentru această categorie, de la 12.535 dolari la 12.696 dolari.
Este de remarcat că venitul național brut pe cap de locuitor a scăzut în toate statele UE pentru care existau date, în 2021, conform datelor analizate de Economedia. Așadar, situația României nu era excepțională, toate țările fiind afectate de pandemie. România era singura care a retrogradat, doar datorită faptului că se găsea ușor deasupra pragului.
Însă după ce economia din România au fost afectată de pandemia COVID-19 în 2020 și s-a mutat în grupul cu venituri medii superioare, în 2021 a cunoscut o revenire puternică, ceea ce a readus-o în grupul cu venituri mari, arată Banca Mondială. Banca Mondială clasifică țările astfel: economiile cu venituri mici sunt definite ca fiind cele cu un VNB pe cap de locuitor de 1.085 dolari sau mai puțin în 2021; economiile cu venituri medii inferioare sunt cele cu un VNB pe cap de locuitor cuprins între 1.086 și 4.255 dolari; economiile cu venituri medii superioare sunt cele cu un VNB pe cap de locuitor cuprins între 4.256 dolari și 13.205 dolari; economiile cu venituri mari sunt cele cu un VNB pe cap de locuitor de 13.205 dolari sau mai mult.

📣 Accesați pagina de Facebook ROSE FAMP pentru a verifica ultimele postări. 🔝
•
•
•

ORIENTARE PROFESIONALĂ ÎN LICEE. MODELUL FRANCEZ

Elevii de liceu din Franța, de la liceele generale, dar și de la cele tehnologice, sunt implicați în aceste săptămâni într-un amplu eveniment național despre orientarea în carieră și formarea profesională. De luni, 14 martie, începe programul “Printemps de l’orientation”, adică “Primăvara orientării (profesionale)”, conform informațiilor de pe site-ul ministerului Educației din Republică.
“Primăvara orientării” mobilizează toți actorii naționali și regionali din domeniul orientării, în special în licee și instituții de învățământ superior. Acest eveniment își propune “să arate întreaga diversitate a traseelor de formare, fie că este vorba de liceeni, studenți sau ucenici”, potrivit sursei citate.
Programul le permite elevilor nu numai să se informeze cu privire la cerințele și așteptările diferitelor programe de studii, ci și să se informeze cu privire la oportunitățile disponibile și să se familiarizeze cu lumea economică și profesională, îmbunătățindu-și percepțiile asupra acestei chestiuni. Cei vizați, în principal, sunt elevii din penultimul an de liceu pentru care se deschide, astfel, problema carierei cu un an înainte să ia decizia de după Bacalaureat.
Ce se întâmplă concret. Cine discută cu elevii
Acest program a fost desfășurat și anul trecut. Acum este la a doua ediție. La această ediție 2021-2022, pot participa și elevii din ultimul an de liceu astfel încât să-și finalizeze proiectul de formare început anul trecut când erau în penultimul an de liceu. Aceștia trebuie să își contureze un plan de carieră “asociat cu dorințele lor de pe Parcoursup”, adică de pe platforma națională pe care elevii de liceu au conturi și unde găsesc informații despre programe de studii de licență, locuri de ucenicie sau alte școli postliceale.
• Mai mult, elevii din ultimul an de liceu participă la acest eveniment și pentru a pregăti prezentarea proiectului de orientare profesională proprie în cadrul “Grand Oral”, adică în cadrul probei orale de franceză de la Bac care reprezintă acest lucru: argumentarea, în fața unei comisii, a alegerii pe care au făcut-o referitor la probele alese pentru examen și la planurile pentru viitor.
O acțiune marcată în cadrul Președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene, Primăvara orientării este, de asemenea, o ocazie de a descoperi oportunități de mobilitate și de formare în străinătate, mai scrie pe education.gouv.fr.
Potrivit acelorași informații, “Printemps de l’orientation” este pregătit în prealabil de către profesori și psihologi din sistemul educațional francez, într-o abordare pedagogică, astfel încât fiecare elev să fie activ în construirea planului său de carieră și să urmeze un program menit să îi dezvolte competențele, să se orienteze și să pregătească mai multe vizite și interviuri.
În timpul evenimentului, elevii își desfășoară programul de activități care poate include participarea în cursuri de învățământ superior, vizite virtuale la companii și instituții de formare, schimburi cu profesioniști, studenți sau liceeni mai avansați. Responsabile pentru coordonarea activităților sunt principalele instituții de învățământ superior din fiecare regiune din Franța. Structura sistemului francez de Educație, pe scurt
După 3 ani de grădiniță (école maternelle), în Franța, un copil de 6 ani intră la clasa pregătitoare (CP – Cours Préparatoire). După aceasta, urmează 4 ani de școală primară (CE1, CE2, CM1, CM2 – Cours Elémentaire 1 și 2, Cours Moyen 1 și 2).
Urmează gimnaziul și liceul, 7 ani de studiu numerotați descrescător. La 11 ani, elevul intră în gimnaziu (Collège) în echivalentul clasei a V-a de la noi (sixième – 6e), în școala generală. Apoi parcurge clasa a VI-a (cinquième), a VII-a (quatrième) și a VIII-a (troisième), care se termină cu o serie de examene naționale pentru a intra la liceu – Le diplôme national du brevet. La liceu, pe care îl termină de regulă la 18 ani, sunt trei clase care continuă numărătoarea descrescătoare începută la gimnaziu: La Seconde (“a doua”), La Première (“prima”) și La Terminale (“anul final”) la sfârșitul căreia susțin examenul de Bacalaureat. În total, 12 ani de studiu – potrivit platformei europene Eurydice de monitorizare a sistemelor și politicilor din educația țărilor din Europa.
Finalitatea programului
În februarie, elevii sunt ajutați de profesori și psihologii școlari din cadrul ministerului de resort să se gândească la planurile de carieră și dau un test de poziționare pe baza căruia profesorii îi vor ajuta să definească demersurile pe care le au de făcut.
În martie, elevii “desfășoară diverse activități la clasă pentru a experimenta și realiza proiectul” de orientare în profesie și sunt încurajați să își găsească diferite cursuri cu acces liber la universități pentru a încerca anumite domenii, conform sursei citate.
Luna aprilie reprezintă un bilanț pentru verificarea progreselor din procesul de orientare și din planurile de continuare a studiilor. “În clasă, profesorii vă vor îndruma să efectuați o nouă evaluare”, sunt informați liceenii.