Zivac

CICPC 2026 | DOSARUL 13: LOCUL FAPTEI
De la observație la reconstituire

Locul faptei nu este niciodată doar un spațiu.
Este primul martor tăcut al unei realități care trebuie înțeleasă.
O ușă întredeschisă.
Un obiect mutat.
O urmă aproape invizibilă.
O poziție care nu se potrivește.

Un detaliu care, pentru un ochi neantrenat, poate părea minor, dar care poate schimba direcția întregii investigații.
În criminalistică, observația nu este un gest pasiv.
Este primul act de reconstrucție.
Felul în care locul faptei este protejat, citit, documentat și interpretat poate influența tot ceea ce urmează: ipotezele formulate, probele ridicate, expertizele realizate, declarațiile corelate, concluziile construite și, în final, adevărul judiciar.
Pentru că o investigație nu începe cu certitudini.
Începe cu atenție.
Începe cu capacitatea de a vedea ceea ce nu strigă.
De a nu grăbi explicațiile.
De a respecta tăcerea urmelor până când acestea pot fi transformate în întrebări precise.

La CICPC 2026, Alin Pop va închide seria dosarelor cu tema:
„Investigația criminalistică: de la observație la reconstituire”
O intervenție despre rigoarea cercetării la fața locului, despre importanța detaliului și despre felul în care indiciile pot deveni probe atunci când sunt privite, protejate și interpretate corect.
Pentru că uneori, adevărul nu se ascunde în ceea ce lipsește.
Ci în ceea ce a fost prezent de la început, dar trebuia observat cu luciditate.

📍 București
📅 12 iunie 2026
🔗 www.zivac.ro/cicpc

CICPC 2026 | DOSARUL 12: FEMICIDUL
Între patologie individuală și provocare sistemică

Unele crime nu pot fi înțelese privind doar individul.
Trebuie privit și sistemul din jurul lui.
Semnalele care au fost ignorate.
Istoricul de abuz care nu a fost citit la timp.
Frica devenită rutină.
Controlul confundat cu gelozia.
Violența domestică privită, prea mult timp, ca o problemă „privată”.

Femicidul nu apare întotdeauna din neant.
Adesea, înaintea tragediei există un traseu.
Un traseu al escaladării.
Al amenințărilor normalizate.
Al vulnerabilității neprotejate.
Al agresorului insuficient evaluat.
Al intervențiilor amânate, fragmentate sau inexistente.
În acest punct critic, vulnerabilitatea victimei, periculozitatea agresorului și limitele sistemelor de protecție se pot întâlni într-un deznodământ ireversibil.
A vorbi despre femicid nu înseamnă doar a analiza o crimă.
Înseamnă a analiza un lanț de factori psihologici, relaționali, sociali și instituționali care, dacă sunt înțeleși la timp, pot deveni puncte reale de intervenție.

La CICPC 2026, Alexandru Poroșanu va aborda tema:
„Femicidul: între patologie individuală și provocare sistemică”
O analiză necesară despre violență, risc, vulnerabilitate și responsabilitatea sistemelor care ar trebui să vadă semnalele înainte ca ele să devină tragedie.
Pentru că prevenția nu începe în ziua crimei.
Începe mult mai devreme.
Acolo unde frica încă poate fi ascultată.
Acolo unde tiparele încă pot fi citite.
Acolo unde intervenția încă poate salva o viață.

📍 București
📅 12 iunie 2026
🔗 www.zivac.ro/cicpc

CICPC 2026 | DOSARUL 10: IDENTITĂȚI RECONSTRUITE
După o crimă, societatea caută un cuvânt.
Ucigaș.
Condamnat.
Infractor.
Pericol.
Eticheta poate fi juridic necesară.
Dar psihologic, realitatea nu se oprește acolo.
Pentru cel care a comis fapta, identitatea nu mai poate continua ca înainte. Ea trebuie reconstruită în jurul unui adevăr imposibil de șters. Iar această reconstrucție nu se vede doar în comportament, în tăcere sau în privire, ci și în felul în care omul își spune propria poveste.
Ce alege să explice?
Ce omite?
Ce justifică?
Ce regretă?
Ce transformă în destin, accident, vină, apărare sau inevitabilitate?
Narațiunea nu este doar o relatare.
Este o hartă interioară.
Este felul în care omul încearcă să dea formă unei rupturi, să trăiască lângă propria faptă și să integreze, să ascundă, să suporte sau să rescrie ceea ce nu mai poate fi anulat.
La CICPC 2026, Dr. Dan Gabriel Rusu va explora tema:
„Citind printre cuvinte: Narațiunea celor ce au ucis”
O incursiune profundă în universul psihologic al celor care au comis crime, dincolo de fapta în sine.
Pentru că uneori, pentru a înțelege o crimă, nu este suficient să aflăm ce s-a întâmplat.
Trebuie să ascultăm și cm este povestit ceea ce s-a întâmplat.
📍 București
📅 12 iunie 2026
🔗 www.zivac.ro/cicpc

CICPC 2026 | DOSARUL 10: URMELE VIOLENȚEI
Analiza pattern-urilor de sânge și reconstituirea adevărului din tăcerea locului faptei

Sângele nu spune doar că violența a avut loc.
Uneori, spune și cum.
Direcția.
Forța.
Poziția.
Mișcarea.
Succesiunea.
Distanța.
Momentul.

Pentru un ochi neantrenat, o urmă de sânge poate părea doar o pată.
Un fragment vizual.
O consecință brutală.
O imagine greu de privit.
Pentru specialist, însă, poate deveni o informație esențială.
Un indiciu.
O secvență.
O relație între corp, spațiu, obiect, gest și timp.
Uneori, poate deveni chiar o frază dintr-o poveste pe care victima nu o mai poate spune.

Analiza pattern-urilor de sânge nu este despre șoc vizual.
Nu este despre senzațional.
Nu este despre privirea crimei ca spectacol.
Este despre rigoare.
Despre reconstituire.
Despre transformarea urmelor în întrebări precise.
Despre verificarea ipotezelor.
Despre citirea spațiului cu metodă.
Despre înțelegerea diferenței dintre ceea ce pare și ceea ce s-a întâmplat, de fapt.
Pentru că locul faptei nu oferă întotdeauna răspunsuri directe.
Uneori oferă fragmente.
Distribuții.
Unghiuri.
Proiecții.
Absențe.
Incongruențe.
Iar acolo unde mărturiile lipsesc, se contrazic sau tac, urmele pot deveni martori.

La Conferința Internațională de Criminologie și Psihologie Criminalistică 2026, René Gelderman și Martin Eversdijk vor aborda o temă esențială pentru investigațiile criminalistice:
Analiza Pattern-urilor de Sânge: Reconstituirea Violenței în Investigații.
O perspectivă aplicată asupra modului în care urmele biologice pot contribui la înțelegerea mecanismelor violenței, la reconstrucția succesiunii evenimentelor și la testarea ipotezelor investigative cu precizie, prudență și responsabilitate.

📍 București
📅 12 iunie 2026
🔗 www.zivac.ro/cicpc

CICPC 2026 | DOSARUL 9: CEALALTĂ PARTE A BARICADEI

Într-un dosar penal, adevărul nu se stabilește doar prin acuzație.
Se verifică.
Se contestă.
Se apără.
Se cântărește.
Se supune legii, procedurii și garanțiilor unui proces echitabil.
Pentru că, dincolo de scena faptei, de probe, de expertize, de audieri și de concluziile anchetei, există o dimensiune esențială a justiției penale: dreptul la apărare.
Suspectul sau inculpatul nu este doar obiectul investigației.
Este titularul unor drepturi procesuale.
Al unor garanții.
Al unor mijloace legale prin care poate cere, contesta, invoca excepții, propune contraprobe și pune sub semnul întrebării validitatea unor probe administrate în cursul anchetei.
Uneori, o probă aparent solidă poate fi vulnerabilă procedural.
Uneori, o expertiză trebuie analizată nu doar prin concluzie, ci și prin modul în care a fost dispusă, efectuată, contestată sau completată.
Uneori, o audiere ridică întrebări nu doar despre ce s-a spus, ci și despre cum, în ce condiții și cu respectarea căror drepturi s-a desfășurat.
Iar uneori, dincolo de materialitatea faptei, esențială devine latura subiectivă: intenția, discernământul, contextul psihologic, raportarea la faptă și elementele care pot schimba încadrarea, responsabilitatea sau chiar soluția finală.
Aceasta este perspectiva apărării în procesul penal.
Nu o perspectivă secundară.
Nu o formalitate.
Nu o piedică în calea justiției.
Ci una dintre condițiile fundamentale ale unei justiții reale.

La Conferința Internațională de Criminologie și Psihologie Criminalistică 2026, avocatul Antoniu Obancia va aduce în discuție cealaltă parte a baricadei: cererile, excepțiile și mijloacele de apărare pe care legea le pune la dispoziția suspectului și inculpatului în procesul penal român.
O temă esențială despre echilibrul dintre investigație și apărare, dintre probă și legalitate, dintre aparență și soluție judiciară.

Pentru că într-un proces penal, adevărul nu este doar descoperit.
Este și testat.

📍 București
📅 12 iunie 2026
🔗 www.zivac.ro/cicpc

CICPC 2026 | DOSARUL 8: MINȚI DEVIANTE
Psihopatologie, comportament criminal și limitele etichetelor simple

Nu orice infractor este „nebun”.
Nu orice tulburare psihică duce la crimă.
Și nu orice comportament deviant poate fi explicat printr-un diagnostic.
Aceasta este una dintre cele mai importante distincții în criminologie.
Pentru că, atunci când vorbim despre criminalitate, tentația explicațiilor simple este mare.
Un diagnostic pare, uneori, să ofere o ordine rapidă într-o realitate greu de acceptat.
O etichetă pare să clarifice ceea ce, de fapt, trebuie analizat mult mai profund.
Dar psihopatologia nu există pentru a simplifica realitatea.
Există pentru a o înțelege mai nuanțat.
Uneori, o tulburare poate influența percepția, impulsivitatea, empatia, controlul comportamental, toleranța la frustrare sau relația cu realitatea.
Alteori, infracțiunea nu poate fi explicată prin boală psihică, ci printr-o combinație complexă de factori:
oportunitate,
mediu,
motivație,
istoric personal,
structură de personalitate,
dinamică relațională,
capacitate de planificare,
raportare la consecințe
și alegere.
De aceea, întrebarea relevantă nu este doar:
„Ce diagnostic există?”
Ci și:
„Cum influențează acest profil comportamentul, riscul, responsabilitatea și investigația?”
Pentru că între tulburare și infracțiune nu există întotdeauna o linie directă.
Există contexte.
Există mecanisme.
Există grade de discernământ.
Există vulnerabilități.
Există strategii.
Există decizii.
Iar criminologia serioasă începe exact acolo unde etichetele nu mai sunt suficiente.
La Conferința Internațională de Criminologie și Psihologie Criminalistică 2026, Francesco Paolo Esposito va aborda o temă esențială pentru înțelegerea comportamentului criminal:
psihopatologia aplicată în criminologie: tulburări, tipologii și implicații în investigații.
O perspectivă necesară despre felul în care tulburările psihice, trăsăturile de personalitate și comportamentele deviante trebuie analizate cu rigoare, prudență și responsabilitate, fără stigmatizare și fără reducerea complexității umane la formule facile.
Pentru că mintea umană nu poate fi citită în alb și negru.
Iar criminalitatea nu poate fi înțeleasă prin clișee.

📍 București
📅 12 iunie 2026
🔗 www.zivac.ro/cicpc

CICPC 2026 | DOSARUL 7: MITUL EROULUI CRIMINAL
Între fascinație, spectacol și responsabilitate publică

Uneori, societatea privește criminalul cu oroare.
Alteori, cu o fascinație greu de explicat.
Îi caută povestea.
Îi urmărește documentarele.
Îi reține replicile.
Îi reconstruiește traseul.
Îi analizează gesturile.
Îi transformă imaginea în simbol.
Și, uneori, fără să își dea seama, îi oferă exact ceea ce nu ar trebui să primească niciodată în acest fel:
centralitate.
vizibilitate.
mitologie.
Aici apare unul dintre cele mai subtile riscuri ale culturii contemporane a crimei: criminalul nu mai este analizat.
Este estetizat.
Nu mai este înțeles critic.
Este transformat în personaj.
Nu mai este studiat ca expresie a unei rupturi morale, psihologice și sociale.
Este ambalat ca legendă.

Iar când infractorul devine spectacol, ceva esențial se pierde.
Victimele pot deveni secundare.
Suferința reală poate fi estompată.
Trauma poate fi redusă la scenariu.
Iar percepția publicului asupra criminalității poate fi profund distorsionată.
Pentru că există o diferență fundamentală între a încerca să înțelegi răul și a-i construi o aură.
Între educație și consum.
Între analiză și fascinație.
Între documentare și glorificare.
Între a privi lucid criminalitatea și a transforma criminalul într-un mit cultural.

Fascinația nu este, în sine, o vină.
Dar felul în care o gestionăm devine o responsabilitate.

La Conferința Internațională de Criminologie și Psihologie Criminalistică 2026, Dr. Leli Pârvulescu va aborda o temă esențială pentru epoca noastră: fascinația publică și glamurizarea infractorului.
Pentru că una dintre întrebările incomode ale prezentului este aceasta:
Când încercăm să înțelegem criminalitatea, unde se termină educația și unde începe spectacolul?

📍 București
📅 12 iunie 2026
🔗 www.zivac.ro/cicpc

CICPC 2026 | DOSARUL 6: DETECȚIA MINCIUNII
Dincolo de clișee. Dincolo de intuiție. Dincolo de aparențe.

Minciuna nu are un singur chip.
Nu apare întotdeauna într-o privire evitată.
Nu se trădează mereu printr-un gest evident.
Nu tremură obligatoriu în voce.
Nu urmează scenariile simple pe care le-am învățat din filme.
Uneori, persoana care minte pare perfect calmă.
Uneori, persoana care spune adevărul pare neliniștită.
Uneori, frica este confundată cu vinovăția.
Iar stresul poate fi interpretat, în mod periculos, ca dovadă.
Tocmai de aceea, detecția minciunii nu poate fi redusă la intuiție, impresii rapide sau „semne” izolate din context.
Este nevoie de metodă.
De prudență.
De rigoare.
De înțelegerea limitelor.
De capacitatea de a diferenția între emoție, memorie, intenție, presiune și strategie.

La Conferința Internațională de Criminologie și Psihologie Criminalistică 2026, Florina Maria Bota va aduce o perspectivă realistă, lucidă și fundamentată asupra unei teme esențiale:
știința identificării minciunii.
O temă care cere mai mult decât atenție la detalii.
Cere discernământ.
Cere responsabilitate.
Cere respect pentru complexitatea comportamentului uman.

Pentru că nu orice incongruență este o minciună.
Și nu orice calm este adevăr.

📍 București
📅 12 iunie 2026
🔗 www.zivac.ro/cicpc

CICPC 2026 | DOSARUL 5: ORIGINILE VIOLENȚEI
Violența nu începe întotdeauna în momentul faptei.
Uneori, începe mult mai devreme.
Într-o copilărie fracturată.
Într-o frică repetată.
Într-o absență care a durut prea mult.
Într-o traumă care nu a fost numită.
Într-un sistem interior care a învățat supraviețuirea înainte să cunoască siguranța.
Nu orice traumă duce la violență.
Nu orice suferință devine pericol.
Nu orice rană se transformă în agresiune.
Dar în criminologie, întrebarea despre origine rămâne esențială.
Pentru că înainte ca un comportament să devină infracțiune, pot exista ani întregi de vulnerabilitate, dezorganizare emoțională, izolare, durere acumulată și mecanisme de apărare care, în anumite contexte, se pot transforma în atac.
A înțelege aceste origini nu înseamnă a scuza fapta.
Nu înseamnă a diminua responsabilitatea.
Nu înseamnă a muta atenția de la victimă.
Înseamnă a privi complet tabloul.
Înseamnă a înțelege că prevenția reală nu începe doar în instanțe, în dosare sau în anchete, ci uneori mult mai devreme, în acele spații fragile în care un om se formează, se rupe, se apără sau se pierde.
La Conferința Internațională de Criminologie și Psihologie Criminalistică 2026, Mirco Turco va vorbi despre rolul traumei timpurii în geneza comportamentului. O temă dificilă, dar esențială, despre legătura dintre traumă, vulnerabilitate psihologică, autodistrugere și manifestările violente ale comportamentului uman.
Pentru că, în criminologie, fapta nu poate fi înțeleasă izolat de istoria celui care o comite.
📍 București
📅 12 iunie 2026
🔗 www.zivac.ro/cicpc

CICPC 2026 | DOSARUL 4: DE LA INVESTIGAȚIE LA CONȘTIINȚĂ

Mult timp, analiza comportamentală a fost privită ca un instrument rezervat specialiștilor.
Investigatorilor.
Profilerilor.
Experților.
Celor care lucrează direct cu minciuna, manipularea, agresivitatea, riscul sau dinamica infracțională.
Dar realitatea prezentului ne arată ceva esențial:
Într-o lume în care comunicarea este tot mai rapidă, influența tot mai subtilă, iar riscul tot mai greu de recunoscut la suprafață, înțelegerea comportamentului uman nu mai este doar o competență profesională.
Este o formă de luciditate.
Nu pentru a judeca.
Nu pentru a eticheta.
Nu pentru a transforma viața într-o anchetă permanentă.
Ci pentru a observa mai clar.
Pentru a interpreta mai responsabil.
Pentru a recunoaște tipare înainte ca ele să devină consecințe.
Pentru a ne proteja de manipulare.
Pentru a lua decizii mai bune în contexte dificile.
Pentru a înțelege, dincolo de aparențe, mecanismele care preced comportamentul.
Pentru că, uneori, ceea ce nu știm să citim la timp devine ceea ce înțelegem prea târziu.
La Conferința Internațională de Criminologie și Psihologie Criminalistică 2026, Flavia Guez-Merlan va deschide o conversație necesară despre trecerea analizei comportamentale din zona expertizei restrânse în zona unei competențe esențiale pentru viața personală, profesională și socială: capacitatea de a înțelege mai clar oamenii, deciziile, vulnerabilitățile, riscurile, influența și responsabilitatea.
Despre cm analiza poate deveni prevenție.
Despre cm observația poate deveni protecție.
Despre cm înțelegerea comportamentului uman poate deveni o formă de conștiință profesională și personală.

📍 București
📅 12 iunie 2026
🔗 www.zivac.ro/cicpc