Clasa vie

Nominalizarea proiectului Clasa vie la premiile AFCN de anul acesta ne bucură, cu atât mai mult cu cât este a patra nominalizare a proiectelor inițiate de Asociația culturală Vis-a-Vis, semn că ceea ce facem e bine! Gala premiilor AFCN va avea loc în mai. Urați-ne baftă :)!

Clasa vie Proiect de promovare a lecturii inițiat de Asociația Vis-a-Vis și cofinanțat de AFCN.

"În recent încheiatul proiect de promovare a lecturii, Clasa vie* am întâlnit o profesoară cu harul blândeții și al iubirii de oameni. Elevii ei scriau, vorbeau, se comportau diferit față de ceilalți din aceeași instituție de învățământ. Greu de crezut că toți proveneau din familii cu studii înalte și o educație susținută. Important era că găsiseră în persoana acelei profesoare un model de comportament. Inestimabil dar! Le cumpără constant cărți, se gândește ce activități extra-școlare să inventeze, se implică. Cu blândețe, mi-a semnalat (la timp) rătăcirea unor texte ale copiilor, printre căsuțele de email. Le-am recuperat și m-am gândit că e un mare noroc să întâlnești la timpul potrivit un mentor/educator, care practică înțelegerea și omenia. „Omul se vede cel mai bine și se dezvăluie în război și, poate, în iubire”, remarca Svetlana Aleksievici, într-unul din tulburătoarele ei romane, „Războiul nu are chip de femeie”."

La fnalul proiectului, un articol publicat în Cultura, despre educație și blândețe pe care-l puteți citi, accesând linkul din primul comentariu!

Am dorit să-i cunoaștem mai bine pe copiii din gimnaziu prin compunerile lor cu tema "visez să devin". De la militar, doctor, profesor până la arhitect, actor, pilot, dansatoare, au fost menționate aproape toate meseriile. Dar niciunul nu a scris despre sport. De ieri avem un dublu campion mondial la înot, pe tânărul David Popovici. Și înțelegem cât de puțini copii au acces la sporturi în cadrul școlii. Cât de puține școli au un bazin de înot, un teren de sport adecvat, profesori care să-i inspire. Felicitări, David Popovici și ne dorim ca mesajul tău despre necesitatea mișcării și a unei vieți sănătoase să ajungă la cei care decid politicile publice. Și sperăm să devii inspirație pentru copii!

"Aida-Ștefania Grecu,
clasa a VII-a,
Colegiul Național CUZA VODĂ Huși
Profesor coordonator, Avram Carmen Any

De mici copii am fost întrebați frecvent “CE VREI SĂ TE FACI CÂND O SĂ CREȘTI MARE ?”. Acesta a fost momentul care m-a impulsionat să am idealuri, să privesc în jurul meu și să mă transpun în profesiile apropiaților dar și a celor pe care nu îi cunoșteam dar care îmi atrăgeau atenția....."

Urmarea pe linkul https://clasavie.ro/aida-stefania-grecu-visez-sa-devin

Dalia Ioana Priscorneac-Belei,
12 ani, clasa: a VI-a A,
Liceul Tehnologic Vasile Cocea Moldovița,
profesor îndrumător: Rădeanu Alina

"În ultima vreme mi-am pus tot mai des întrebarea : Ce vreau să fiu, când voi fi mare?

De ce în ultima vreme? Pentru că am trecut cu toții o perioadă grea și lungă, prin pandemia generată de îmbolnăvirea cu virusul Covid-19. Suferințele oamenilor pe care i-am văzut la televizor, despre care am citit sau am auzit, dar și perioada grea prin care a trecut mama mea care a fost infectată cu acest virus, m-au determinat să-mi doresc mai mult să ajut oamenii.....

Urmarea articolului pe link!

Dalia Ioana Priscorneac-Belei, Visez să devin medic! – clasavie.ro Dalia Ioana Priscorneac-Belei, 12 ani, clasa: a VI-a A, Liceul Tehnologic Vasile Cocea Moldovița, profesor îndrumător: Rădeanu Alina În ultima vreme mi-am pus tot mai des întrebarea : Ce vreau să fiu, când voi fi mare? De ce în ultima vreme? Pentru că am trecut cu toții o perioadă grea ....

Newsletter luna iunie

“Cunoașterea necesită lectură. Cărți.
Analize profunde….. Pentru asta avem nevoie de
povești, dar și de arta de a le spune”.
Elif Shafak

Pentru o parte din elevi vine vacanța, pentru cei de a VIII-a sau a XII-a urmează examene. Pentru profesori, teze de corectat, medii de încheiat, acte și încă multă bătaie de cap 😊 Tuturor vă mulțumesc pentru implicare, entuziasm și texte minunate. Peste 400 de elevi din Liceul teoretic Sebiș (Arad), Școala gimnazială Vădeni (Brăila), Școala generală nr. 1 Roata de Jos (Giurgiu), Colegiul Național Cuza Vodă din Huși (Vaslui), Liceul Teoretic Emil Racoviță (Vaslui), Liceul Tehnologic Vasile Cocea din comuna Moldovița (Suceava) au participat la proiectul Clasa Vie. La finalul proiectului, spre cele șase instituții de învățământ au plecat: 83 de diplome de merit și 33 diplome de participare, 1.000 semne de carte, 137 de cărți și 45 de vouchere Cărturești prin care își pot achiziționa cărți dorite.
Florin Bican spunea într-o întâlnire cu copiii că lectura e ca o hartă, iar cărțile sunt o formă concentrată de viață. Scopul principal al proiectului Clasa Vie a fost restaurarea noțiunii de intelectual devalorizată de prezența anti-modelelor din spațiul public, întâlnirea cu texte interesante și oameni valoroși.
Tuturor celor pe care i-am cunoscut în atelierele online le doresc o vară cu pace, armonie și sănătate. Să fiți buni cu voi înșivă și cu ceilalți. Fiți curioși, puneți întrebări, căutați răspunsuri, nu vă fie teamă să vă spuneți opinia argumentată, să acuzați nedreptatea sau să priviți cu ochii larg deschiși lumea. Citiți și împărtășiți povești, căci „poveștile ne unesc dar cele nespuse ne separă”. Și, sper, pe curând în alte proiecte de lectură!

Adriana Moca
Manager proiect Clasa Vie - Asociația Vis-a-Vis

P.S - vom continua să distribuim și aici compunerile elevilor din concursul de scriere creativă!

Clasa vie este un proiect inițiat de Asociația culturală Vis-a-Vis și cofinanțat de AFCN.

Liceu, diplomă de merit:
Denisa Mîndru, Cl. X-a SN3, Colegiul Național “Cuza Vodă”, Huși, prof. Carmen Any Avram

De ce este importantă cultura pentru mine?

Cultura reprezintă combinația dintre cunoștințele, convingerile și normele sociale pe care le adoptăm și le transmitem viitoarelor generații, dar și diverse sfere ale interacțiunii între noi, începând de la comunicarea de zi cu zi și până la funcționarea economiei mondiale. Ce este cultura? De ce avem nevoie de ea? De ce este important să fim culți?
În opinia mea, cultura este importantă, deoarece ne conferă o identitate şi ne ajută să ne construim caracterul, ne uneşte şi ne dă un sentiment de siguranţă, iar valorile împărtăşite în comunitate ne oferă un sentiment de apartenenţă. Pentru a ne menţine condiţia de fiinţă umană, nu ar trebui să renunţăm la manifestările culturale şi la interacţiunea pozitivă dintre oameni, indiferent de greutăţile prin care trecem sau de piedicile care ne sunt impuse, pentru că lipsa de cultură duce la izolare, alienare şi în final la dezumanizare.
Beneficiind de cultură zi de zi, vom avea permanent o sursă de încântare şi de mirare, trăind experienţe emoţionale şi intelectuale ce încurajează sărbătoarea sau contemplarea. Când experimentăm creativitatea sau arta, ne construim de fapt o identitate individuală într-o comunitate.
Cultura este sufletul unei societăţi evoluate, exprimată în numeroase moduri în care ne spunem poveştile, sărbătorim, ne amintim trecutul, ne distrăm şi ne imaginăm viitorul. Expresia noastră creativă ne ajută să definim cine suntem şi să vedem lumea prin ochii celorlalţi.
Limba pe care o vorbim, arta, literatura şi moştenirea de care suntem mândri, gastronomia, festivalurile, obiceiurile şi tradiţiile, împreună formează cultura noastră, devin parte din viaţa de zi cu zi şi ne influenţează în multe feluri. Importanţa culturii nu poate fi conturată precis, este imensă. Ea se regăseşte în noi, ne înconjoară şi este o parte integrantă a fiinţei noastre. Ne defineşte felul în care ne tratăm pe noi înşine şi pe ceilalţi.
Nu în ultimul rând, prin dezvoltarea abilităţilor de gândire, creşterea stimei de sine şi rezilienţă ia naștere luciditatea, ceea ce ne ajută să ieşim din cercul vicios al anxietăţii, stresului, nefericirii şi epuizării și, de asemenea se impregnează în tot ceea ce facem şi ne ajută să întâmpinăm cu curaj tot ce ne prezintă viaţa.
În concluzie, consider că evoluția culturii defineşte istoria unui popor. Din păcate, în zilele noastre, din punct de vedere tehnologic evoluăm, dar din punct de vedere cultural involuăm. Și pentru că nu învățăm din greșelile comise de-a lungul timpului în istorie, distrugerea culturii naţionale poate duce la distrugerea naţiunii respective.

La mulți ani, copii! Să fiți sănătoși, curioși, curajoși, deschiși spre cunoaștere și lectură, să vă bucurați de timpul prețios al copilăriei! Echipa proiectului Clasa Vie vă felicită pentru minunatele texte pe care le-ați scris! Sperăm să ne revedem cu alte proiecte și să ne bucurăm la fel de mult unii de alții.

Cărțile, semnele de carte, diplomele și voucherele au ajuns (au confirmat toți profesorii). Aveți multe de descoperit în lumile imaginare ale cărților. Aventură plăcută!

clasavie.ro – clasavie.ro Clasa vie (o referință antonimică la spectacolul legendar „Clasa moartă” a regizorului polonez Tadeusz Kantor) este un proiect de promovare a lecturii pentru 350 de elevi (11-18 ani) din comunități mic urbane și rurale, printr-o serie de 43 de activități desfășurate online în 6 insti...

- (liceu) - diplome de merit

Moroșan Mihaela Paraschiva, 17 ani, clasa a XI-a A, Liceul Tehnologic Vasile Cocea Moldovița, profesor îndrumător: Rădeanu Alina

De ce e importantă cultura pentru noi

Cultura înseamnă lărgirea minții și a spiritului
(Jawaharlal Nehru)

Cultura reprezintă însumarea tuturor valorilor, credințelor dintr-o societate, o adevărată formă de maturitate a ființei umane. Pentru Herder, cultura este „sângele dătător de viață“, iar pentru Noica „singura sursă certă a unei bucurii permanente! “
Asociez cultura cu rădăcina unui copac... Știți că fără ea, fără rădăcină, copacul nu ar exista? De ce? Pentru că rădăcina are nu doar rol în susținere, ci furnizează apa și sărurile minerale. În cazul nostru, sărurile minerale sunt cunoștințele și informațiile pe care ni le dobândim din cărți, preparându-ne seva cunoașterii. Un copac cu o rădăcină puternică, este un copac greu de doborât. În ciuda furtunilor și a vijeliilor, el își păstrează verticalitatea și puterea. Analog, omul cult este un om luminat la chip, frumos, cu o sclipire în ochi, fiind invulnerabil la manipulare.
Cultura o dobândim din cărți! Ce fel de cărți? Cărți de calitate! Știi tu ce înseamnă calitate? ne întreabă Ray Bradbury, în a sa carte Fahrenheit 451. Tot aici găsim și un răspuns: “Pentru mine înseamnă substanță! Cartea asta are pori, are trăsături proprii, o poți pune la microscop și-ai să vezi atunci cm viața ei curge, într-o nesfârșită varietate. Cu cât sunt mai mulți porii unei cărți, cu cât mai multe detalii de viață veridic înregistrate poți desprinde de pe un centimetru pătrat de hârtie, cu atât mai bună e literatura respectivă.” Fahrenheit 451 este o distopie a unei societăți în care oamenii nu aveau voie să citească. În această lume imaginată de Ray Bradbury, pompierii au o relație nefirească față de foc, distrugând cărțile prin ardere.

În istorie, a existat un moment când cărțile au fost arse: anul 1933. Distrugerea cărților de către naziști a devenit emblematică, cenzurând sau eliminând din conștiința publică un aspect al culturii unei națiuni. Se dorea o societate vulnerabilă la manipulare, ce nu va avea exercițiul gândirii critice, nu va avea la ce să se raporteze, fiindu-le greu să distingă binele de rău. Raportându-ne la societatea de astăzi, societate ce aparține, din păcate, în cele mai multe cazuri “civilizației spectacolului “, după cuvintele scriitorului Mario Vargas Llosa, ce are întru totul dreptate deoarece, doar printr-un scurt “itinerariu” prin societate, observăm că mass-media promovează vulgaritatea, uneori minciuna, divertismentul slab, fără substanță, iar “o cultură care încurajează tot mai puțin efortul intelectual, te face să nu fii interesat de nimic“, ne spune același Llosa, cuvinte cu care sunt întru totul de acord.
În concluzie, noi, tinerii trebuie să luptăm pentru susținerea culturii înalte, cultură ce ne va ajuta să devenim noi înșine, să evoluăm spiritual, să găsim comorile ascunse, să creștem pentru a deveni oameni desăvârșiți.

- diplome de merit

Balabașciuc Alexandra Ecaterina, 12 ani, clasa: a VI-a A, Liceul Tehnologic Vasile Cocea Moldovița, Profesor îndrumător: Rădeanu Alina

VISEZ SĂ DEVIN ASTRONOM

Înainte de a călători în depărtările albastre ale Universului, voi călători spre universul cunoașterii de sine! E important să ne cunoaștem, pentru a putea alege literele potrivite ce vor compune cuvintele a ce vom fi când vom fi mari. În mare parte le-am găsit, asemeni Aliciei, eroina din Alice în Țara din Oglindă, ușor, ușor, dau nume emoțiilor și aspirațiilor mele. Alice ajunge într-o pădure întunecată unde lucrurile nu poartă nume, și mă gândesc că asemeni ei, suntem noi toți când venim pe lume, însă prin învățare și experiențe frumoase, vom dobândi cuvinte, cuvinte ce vor îmbrăca cunoașterea de sine și de lume.
Povestea visului meu începe în copilărie, când îmi petreceam timpul gândindu-mă că pot zbura printre stele și ajunge în cele mai îndepărtate și întunecate zone ale Universului. Motorul ce a generat acest vis a fost o carte! O carte ce mi-a fost dăruită de părinți, este vorba despre Enciclopedia lumii! Pentru mine, această carte a însemnat o nouă lume ce a apărut în fața ochilor mei. Ca orice enciclopedie, aceasta cuprindea mai multe secțiuni, aducând cunoașterea din mai multe domenii în pragul privirii cititorului, căutătorului de cunoaștere! O secțiune era dedicată astronomiei: nebuloase, găuri negre, stele și praf stelar, comete, planete, toate mi se arătau privirii fascinându-mă și dorind să le dezleg tainele. De această dată, mă imaginam a fi asemeni Micului prinț, din cartea cu același nume, scrisă de Antoine de Saint- Exupery, călătorind și descoperind Universul și, totodată, descoperindu-mi universul interior, propriile mele posibilități de a fi și de a mă dezvolta, de a cunoaște lumea și a separa binele de rău.
Revenind la Enciclopedie, trebuie să mărturisesc că aceasta a fost și motorul generării unui taifun de întrebări către părinții mei, legate de Cosmos, în special mamei, care a trebuit să combine pasiunea ei pentru matematică și bucătărit, cu timpul alocat plimbării noastre printre filele acestei cărți, ce aducea crâmpeie din misterele Universului. Astfel, printre mirodeniile din bucătărie, se simțea iz de cunoaștere științifică, eu arătându-i toate curiozitățile și informațiile pe care le aflasem în ziua respectivă.
Zilele s-au transformat în luni iar părinții mei au realizat că sunt cu adevărat interesată de astronomie și au decis să mă înscrie la un curs de specialitate. Prima oră a acestui curs a scris în mintea mea și mai mult dorința de a reuși, iar acest lucru i se datorează, de această dată, unui om, profesorului meu de astronomie, cel care m-a ajutat cel mai mult să înțeleg astronomia. Un om extraordinar, care tot timpul a vorbit cu noi deschis și care m-a făcut să iubesc astronomia și mai mult. Timp de doi ani la rând, am participat la cursuri și tabere unde am cunoscut copii ce aveau aceeași pasiune, mi-am cunoscut mulțimea din care fac parte, matematic vorbind, mulțimea copiilor pasionați de astronomie și, poate cel mai important și palpitant, a fost momentul când am avut ocazia de a privi cerul înstelat printr-un telescop performant. În acest an am participat la prima mea Olimpiadă de astronomie. Această experiență a debutat cu sentimente și emoții de frică, frica de a nu ști, de eșec, însă cu susținerea părinților și a prietenilor mei, care mi-au spus că orice rezultat aș obține, ceea ce contează cel mai mult e că am ales să ies din zona mea de confort, să trec printr-o experiență diferită din care voi învăța ceva nou și folositor, am participat.
Închei printr-un exercițiu de imaginație, ce pornește de la întrebarea: Ce s-ar întâmpla dacă aș deveni astronom? De multe ori am visat la ziua în care mi-aș îndeplini visul. Mi-ar plăcea să am un mic observator pe vârful unui deal înalt, de unde aș putea vedea bolta cerească în toată splendoarea ei. Un loc doar al meu, pentru a mă relaxa și studia potențialele zone de explorat.
Dacă voi deveni astronom, voi călători printre stele și galaxii, într-o navă văzută doar în filmele S.F. Îmi doresc să pot ajuta oamenii de știință în a demonstra teoriile lor și a afla secretele întunericului nesfârșit ce ne înconjoară. Aș vrea să pot vedea frumusețile Universului, să le fotografiez pentru omenirea ce va aștepta cu sufletul la gură întoarcerea mea. În momentul de față, omul a ajuns doar pe Lună și aproape pe Marte, dar eu aș dori să explorez planetele din afara Sistemului nostru Solar și, poate, să găsesc o planetă asemănătoare Pământului, sau chiar o civilizație extraterestră ce așteaptă venirea noastră în lumea lor.
Chiar dacă drumul parcurs de un astronom pe calea devenirii sale, este unul greu și anevoios, pe care nu mulți se încumetă să-l urmeze, eu mă încumet să îl urmez și visez să pot ajunge până la capătul visului meu!

Pe site-ul proiectului puteți citi integral textele elevilor înscriși în concursul de scriere creativă, din toate cele șase instituții de învățământ preuniversitar din țară. Pachetele de cărți, premiile, semnele de carte și diplomele sunt aproape gata și vor pleca spre școli în următoarele câteva zile. Tot ce putem spune despre cele 18 texte care au obținut notă maximă e că ne-au impresionat plăcut și că avem încredere în viitorul acestor copii!

Blog – clasavie.ro Cristina Șerban, Îmi doresc să devin medicGimnaziuCristina Șerban, Clasa a V-a, 12 ani, Școala Gimnazială Vădeni, Prof. îndrumător : Budău Dorina   Adesea am fost întrebată de cei din jur ce aș… Citește mai mult »Cristina Șerban, Îmi doresc să devin medic